Realitate politico-istorică vs Politicianism ieftin

Citeam ieri un punct de vedere postat de Dacian Cioloș pe pagina personală de socializare și preluat instantaneu de mass-media. Printre altele, fostul Premier afirmă: „(PNL) așteaptă să cadă PSD natural și ei să le ia locul. Experiențele din 1996 cu CDR și din 2004 cu Alianța DA ne-au arătat că nu funcționează acest model.“

Dacă PNL-ul a răspuns la această ticăloșie (în nota obișnuită, e adevărat: evaziv și total off-topic), PNȚCD – locomotiva CDR încă de la înființarea Convenției în 1991 – tace, fiind ocupat cu alte probleme.

Despre eșecurile și realizările CDR se pot scrie volume întregi. Subiectul este prea vast pentru a fi dezbătut pe un blog, însă ticăloșia cu care domnul Cioloș omite detalii importante nu poate fi trecută cu vederea.

Domnul Cioloș, care a coabitat armonios tocmai cu PSD-ul, insinuează că CDR-ul a câștigat alegerile pe fondul unei căderi a PSD, mergând până la a compara Guvernarea CDR cu mascarada PNL-PD.

Înainte de toate, este important să știm cum se prezenta situația la momentul respectiv. În acest sens, prezint un scurt remember: un fragment publicat de Dan Pavel și Iulia Huiu în volumul „Nu putem reuși decât împreună” – O istorie analitică a Convenției Democratice 1989-2000:

Cine urmărește superficial confruntarea politică desfășurată de CDR în Parlament și în viața publică sau confruntările care au avut loc cu un an înainte de înfruntarea electorală din 1996, poate să tragă concluzia eronată că multe dintre criticile aduse de liderii Convenției, activiștii civici sau presa ce simpatiza cu CDR au ținut doar de discursul electoral, de nivelul retoricii de campanie. În realitate, de când Iliescu și FSN/PDSR veniseră la putere, situația României se deteriorase din mai multe puncte de vedere. După mineriada din septembrie 1991, care a dus la prăbușirea guvernului reformist Roman, dar, mai ales, după alegerile din 1992, când s-a instalat guvernul antireformist Văcăroiu, situația s-a deteriorat constant. Multe dintre statisticile legate de catastrofa economică și financiară în care se afla România vor ieși la iveală abia după ce un prim-ministru al Convenției le va face publice.

Parțial, datele au ieșit însă la iveală chiar și înainte de alegeri. În 1996, 42% din populație trăia sub limitele de subzistență, iar nivelul de trai scăzuse după decembrie 1989 cu 35%. Explozia prețurilor și apropierea iernii erau preocupări constante ale vieții de zi cu zi. În acest timp, o nouă oligarhie financiar-industrială, dar și o numeroasă clientelă economică se îmbogățeau vizibil și ilegal, fiind în combinație cu elemente considerate mafiote, fără ca nimeni să fie arestat și judecat, ceea ce făcea ca mesajul despre adâncirea decalajelor să aibă și o mai mare forță electorală. Era un mesaj pe deplin credibil. […]

Sentimentul extinderii corupției în justiție, în guvern și administrație, în parlament, în partidul de guvernământ nu putea fi comparat decât cu opinia că aceste instituții sunt ineficiente. Erau constatări vizibile la toate sondajele de opinie cu privire la încrederea populației în instituțiile politice ale democrației. […]

Impresia dominată era că spațiul politic fusese redistribuit între foștii nomenclaturiști, iar foștii ofițeri de Securitate se infiltraseră în toate partidele și mișcările civice.”

Pentru a demonstra că PDSR-ul nu a lăsat niciodată frâiele puterii din mână în perioada 1996 – 2000 este important să menționăm și rezultatele alegerilor locale.

Realitatea #1
Seniorul Corneliu Coposu a fost primul om politic care a vorbit public în 1990 despre integrarea euroatlantică. La momentul respectiv mulți (inclusiv reprezentanții PNL) au perceput aceste idei ca simple utopii politice.

Realitatea #2
În iulie 1991 Corneliu Coposu l-a vizitat pe Regele Mihai la reședința acestuia de la Versoix, având apoi mai multe întâlniri cu personalități politice vest-europene. Seniorul a discutat cu Majestatea Sa despre situația politică din România și despre viitorul țării noastre, principalele puncte fiind abordarea monarhiilor prietene din Europa pentru susținerea cauzei României în integrarea euroatlantică.

Realitatea #3
Trecerea la Domnul a Seniorului Corneliu Coposu a provocat un val de simpatie față de CDR, “căderea PSD” fiind inexistentă.

Realitatea #4
Formațiunea politică care la alegerile locale a acoperit cele mai multe circumscripții electorale a fost PDSR – a depus liste de candidați pentru 95,3% din totalul posturilor de primari și consilieri.
CDR a acoperit numai 87,6% (PL ‘93 și PNL Câmpeanu nu făceau în acel moment parte din Convenție).

Realitatea #5 – Primari
PDSR a câștigat 928 mandate de primar (35,77% din totalul mandatelor).
CDR a câștigat 475 de mandate de primar (13,68%), situându-se pe locul 3 după USD (475 mandate și 18,31%).
PL ‘93 și PNL Câmpeanu au obținut 61 respectiv 15 mandate de primar.

Realitatea #6 – Consilieri Locali
Deși CDR a strâns în plus față de PDSR 79.178 de voturi, a obținut 2.958 de mandate mai puțin!
– PDSR a obținut 9.483 mandate.
– CDR a obținut 6.525 mandate.

Realitatea #7 – Consilieri județeni
– CDR a obținut 307 mandate.
– PDSR a obținut 290 mandate.

Realitatea #8 – Senat
– CDR a obținut 53 de mandate de senator.
– PDSR a obținut 41 de mandate.

Realitatea #9 – Camera Deputaților
– CDR a obținut 122 mandate în Camera Deputaților.
– PDSR a obținut 91.

Realitatea #10
Spre deosebire de politica FSN/PDSR, pe plan extern politica CDR a fost prooccidentală, orientată net către NATO și UE.

Amintesc câteva repere:
– Decembrie 1996: prezența României la a V-a Reuniune la nivel înalt a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), desfăşurată la Lisabona, Portugalia. Emil Constantinescu are primul set de contacte cu personalităţi politice din Europa şi SUA;
– Ianuarie 1997: vizita oficială a Preşedintelui României în Polonia, cu scopul intensificării relaţiilor bilaterale şi a cooperării regionale, în perspectiva integrării celor două ţări în Uniunea Europeană şi în NATO;
– Februarie 1997: Vizita oficială a Președintelui Franței Jacques Chirac;
– Martie 1997: Preşedintele României îl primeşte pe Regele Mihai I. Tot în 1997 Regele va primi înapoi cetățenia română care i-a fost retrasă de Consiliul de Miniștri al Republicii Populare la numai 5 luni după abdicarea forțată;
– Aprilie 1997: vizita domnului Jaques Santer, Preşedintele Comisiei Europene, o vizită importantă în contextul negocierilor privind procesul de lărgire al Uniunii Europene;
– Mai 1997: vizita vicecancelarului şi ministrului afacerilor externe al Germaniei, Klaus Kinkel;
– Mai 1997: vizita primului ministru al Belgiei, Jean Luc Dehaene;
– Iulie 1997: vizita președintelui SUA Bill Clinton;
– Noiembrie 1998: vizita Alteţei Sale Regale Prinţul de Wales;
– Mai 1999: vizita premierului britanic Tony Blair;
– Mai 1999: vizita Sanctității Sale Papa Ioan Paul al II-lea.

Aceste vizite au venit pe fondul deschiderii României către occident, marcând revenirea României în circuitul politicii internaționale.

Realitatea #11
Este foarte important să menționăm semnarea Parteneriatului de Aderare a României la Uniunea Europeană în martie 1998 și gestionarea relației cu NATO în contextul conflictului din Kosovo (1999) când Convenția a pus interesele naționale mai presus decât interesele electorale – situație speculată cinic de FSN/PDSR.

Realitatea #12
1997: Reglementarea regiilor autonome, măsură care a permis dezvoltarea sectorului privat.

Realitatea #13
Creșterea economică din anii 2001 și 2002 a fost efectul măsurilor luate de CDR în perioada 1997 – 1999, lucru vizibil încă din 2000 – singurul an în care s-a înregistrat o creștere economică. Adică după ce Convenția “a desțelenit buruienișul”, așa cum ar spune Dacian Cioloș.

Realitatea #14
– Problema datoriei externe – creată de împrumuturile hazardate făcute de PDSR, împrumuturi cu scadențe care se cumulau (culmea) în… 1999! – a forțat Guvernul Radu Vasile să adopte niște măsuri dure de austeritate fiscală, dar imperativ necesare pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

Realitatea #15
– Problema BANCOREX, bancă adusă în stare de faliment de către guvernarea PDSR. Sunt sigur că multe detalii pot să ofere Adrian Năstase, Văcăroiu, Meleșcanu și Răzvan Temeșan.

Realitatea #16
– reforma Codului de procedură civilă și penală.
– modificarea legii de organizare judecătorească.

Realitatea #17
Privatizarea Uzinei Dacia, realizată în 1999, este adesea trecută cu vederea. Timpul a demonstrat că această decizie a fost foarte bună.

Realitatea #18
Stoparea Mineriadelor din 1999 (ianuarie și februarie) – singurele mineriade care nu au ajuns la București – un moment cheie în care CDR și Guvernul Radu Vasile au demonstrat că autoritatea democratică nu poate fi pusă la îndoială.

Realitatea #19
Îndrăznesc să includ aici însăși supraviețuirea PNL, partid care în acea perioadă era divizat în mici partidulețe, salvat de la dispariție tocmai de către Convenția pe care au abandonat-o în 2000, alegând apoi să colaboreze fără nici o jenă cu PD (partidul condus de Traian Băsescu, persoana care a făcut tot ceea ce i-a stat în putință ca să divizeze CDR), iar apoi cu… PSD.

Realitatea #20
Cel mai important dintre toate succesele guvernării CDR: deschiderea negocierilor de aderare de la Helsinki din decembrie 1999 și negocierile de aderare la UE, lansate la Bruxelles în martie 2000.

O trecere în revistă a succeselor și insucceselor Guvernării CDR a fost făcută și în noiembrie 2010 în cadrul Conferinței “Guvernarea 1996-2000: evaluare din perspectiva ultimului deceniu”, eveniment la care au participat miniştri şi secretari de stat, parlamentari şi diplomaţi reprezentativi pentru actul guvernării din perioada 1996-200 – mai multe detalii aici.

Domnule Cioloș, mulți ar spune că modelul CDR a adus mai multe beneficii decât prejudicii. Mai ales în contextul în care FSN-ul nu a lăsat frâiele puterii din mână, iar CDR-ul a avut multe probleme în administrarea Coaliției.

Rămâne de văzut dacă partidul Dumneavoastră – care nici până la această oră nu s-a definit din punct de vedere doctrinar – va reuși să depășească aceste repere. Un singur lucru este cert: atunci când încercați să câștigați bunăvoința electoratului prin orice mijloace, merg și ticăloșiile.

 

Pe aceeași temă

 

Adaugă un comentariu

Adresa Dumneavoastră de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *