Iuliu Maniu: Aniversare – de Corneliu COPOSU

Textul de mai jos a fost scris de Corneliu Coposu și publicat în România Nouă la 8 ianuarie 1938. În mediul virtual nu am găsit acest articol, înclin să cred că este o altă primă-apariție.

Iuliu Maniu: Aniversare

Ne-a rămas, din vremurile de glorie ale antichității, o moștenire: cugetările frumoase ale unui gânditor; și din buchetul mare al acelora , am desprins una, plină de înțelepciune bătrânească:

„Omul drept nu ascultă decât de glasul conștiinței. Conștiința lui nu poate fi clătinată nici prin infamia ce se aruncă asupra lui, nici prin prigoană. El va păși neclintit, până la moarte, pe cărările luminate de această conștiință…”

Platon, Republica, – Cartea II

Ni se pare că din mijlocul acestor rânduri s-a ridicat, – ca o țâșnire luminoasă, în întunericul nepătruns, ca un creștet de munte înzăpezit, în mijlocul pustiului încins în caniculă de patimi, ca un Guliver uriaș, între piticii sufletelor înguste IULIU MANIU. Și, pe traiectoria siderală a acestui mare adevăr a depănat, în pustnicia lui de la Bădăcin, patru decenii de istorie românească.

Se împlinesc, astăzi, 65 de ani, de când ni l-a trimis Providența: mântuitor de neam robit și apărător de țară.

În sufletul lui de titan al românismului greu încercat s-a sălășuit din fragedă pruncie, porunca sfântă a cumințeniei strămoșești: „Salus populi, suprema lex esto“ (Lex XII tabularum). De la ea nu se va abate, niciodată!…

Iuliu Maniu

După rezonanțele epice ale acestui nume, care întețește bătaia inimilor curate, l-ai crede arhanghel răzbunător ce înalță spadă de fulger peste nemernicia omenească. Ori după groaza ce inspiră, același nume, celor răi, nu te-ai mira să vezi că-ți apare în chip de balaur, care seamănă prăpăd și moarte, în drumul său. Adorat ca un mântuitor de neam, nu-i, totuși, înger. Nu-i nici balaur, cu toate că e mai temut celor păcătoși  decât acest spectru legendar. E conducătorul dârz și aspru de obști, deschizătorul falnic de cărări istorice, idolul scump unui neam întreg:

Iuliu Maniu

De 65 de ani duce o viață spirituală intensă. S-ar putea zice că trăiește în absolutul omenesc al noțiunii de timp, sub specia veșniciei. Desfide tot ce e omenesc. Voința lui extraordinară a sfărâmat lanțul sclaviilor trupești; a scuturat balastul inoportun și povarnic al materiei. El este robul credincios și statornic al dragostei de popor.  Aceasta e singura lui pasiune, unica preocupare, ce poate fi semnalată în toate actele vieții lui binecuvântate.

Iuliu Maniu nu trăiește decât prin viața publică. Toată energia, toate facultățile lui și le cheltuiește cu generozitate superbă și impetuoasă, în interesul neamului său. „Salus populi, suprema lex!…“

Ziua de azi este sărbătoare pentru noi. Iuliu Maniu împlinește 65 de ani. Aniversarea îl surprinde în plinul bărbăției, tânăr la suflet, dinamic, neînfricat, hotărât, într-o luptă care, singura, care justifică demnitatea neamului românesc. Iuliu Maniu, mai puternic decât niciodată, stă la cârmă. În fruntea poporului care s-a săturat de nelegiuiri.

Ar trebui, din acest prilej sărbătoresc, să răsfoim pagini de istorie contemporană, să recapitulăm o biografie, care s-a săpat în granitul nemuririi, înainte de a fi așternută pe pagini de tipar. Ar trebui, poate, să răscolim în trecutul apropiat, bogat în măreție, faptele mari ale lui Iuliu Maniu.

Dar cine poate oare cuprinde într-o coloană de gazetă, viața unui ctitor de țară? Cine se leagă să numere stelele de pe cer?

Astăzi scriem pe creștet de baricadă. E prea îndârjită lupta, ca să ne îngăduie armistițiu de aniversare. Sărbătorim, în fuga evenimentelor, pe omul care le stăpânește.

Și rugăm pe Stăpânitorul Cerului să-l ocrotească, întru zile îndelungate, pentru triumful adevărului îngenunchiat, pentru dreapta și înălțata cârmuire a neamului românesc. Spre fericirea țării. Spre bucuria noastră și a tuturor celor care îl iubesc!…

de Corneliu COPOSU – „România Nouă”, VI, 1938, Nr. 5, p.8

2 Comentarii

  • Radu Constantin Cioboata Posted 16 ianuarie 2018 11:40

    Cine putea sa scrie mai bine decat Seniorul COPOSU despre iuliu Maniu ?

  • Alexandru Posted 8 ianuarie 2019 16:27

    Fără Maniu ,Romania Mare ,nu exista ,el a avut tăria să înfrunte Imperiu și Budapesta.Impreuna cu Regele Ferdinand ,Regina Maria și Brătianu …au realizat Unirea.Maniu era un politician desăvârșit ,apropiat de popor și partid .Comuniștii au avut ordin special ,sa l umilească ,să-l distrugă …sa devina necunoscut poporului. L au lăsat să moară și l au aruncat în groapă comună !
    Nimeni nu a pățit nimic ,comuniștii o duc bine .Urmașul lui de suflet ,Coposu ,și el șubrezit de închisorile comuniste ,a încercat să ducă PNT ,mai departe ,nu a reușit pentru că s au infiltrat securiștii și comuniștii,l au sfarmat și își bat joc in continuare .
    Odihna veșnică !

Adaugă un comentariu

Adresa Dumneavoastră de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *