Comemorarea marelui om politic Iuliu Maniu: Șimleu Silvaniei și Sighetu Marmației

Pe 5 februarie s-au împlinit 64 de ani de la dispariția marelui om politic Iuliu Maniu – simbolul democrației românești și adversar al dictaturilor de orice fel – și 54 de ani de la dispariția liderului țărănist Ion Mihalache.

Weekendul trecut am călătorit peste 4000 de kilometri pentru a fi prezent la Sighetu Marmației la comemorarea celui mai important om politic al secolului XX – Iuliu Maniu – și pentru a onora invitația preotului Cristian Borz de a participa la Șimleu Silvaniei la dezvelirea monumentului „Iuliu Maniu – făuritor de țară“.

Ședința festivă de la Sighet

Programul a început cu slujba de la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei și a continuat cu ședința festivă desfășurată la sala primăriei. A urmat parastasul de la Cimitirul Săracilor și discuțiile pe teme politice la hotelul Nova.

Din păcate, la ședința festivă de sâmbătă de la Sighet, am fost singurul care a vorbit despre situația dificilă (chiar disperată) în care se află Casa Memorială Iuliu Maniu de la Bădăcin, monument istoric memorial înscris în Lista monumentelor istorice cu codul SJ-II-m-B-05012.

Despre problemele Casei Memoriale am vorbit de nenumărate ori. Am scris zeci de articole și am expediat sute de scrisori. Nu aveam intenția să iau cuvântul, punctele mele de vedere fiind clare, iar problemele imobilului (cred eu) arhicunoscute în rândul simpatizanților lui Iuliu Maniu.

M-am hotărât totuși să o fac după ce timp de aproape trei ore am ascultat antevorbitorii mei evocând memoria Sfinxului de la Bădăcin și corelând-o cu diverse decizii și proiecte politice. Nici o vorbă despre casa celui pe care îl evocă. Probabil este mai ușor să evocăm decât să ne implicăm.

Am considerat că este datoria mea să aduc în discuție problemele Casei Memoriale.

Mi-am exprimat dezamăgirea față de lipsa de implicare a celor care se mândresc constant cu realizările și legământul lui Maniu, dar care de două decenii uită constant că încă mai putem salva o bucată importantă din istoria noastră națională.

Al doilea an consecutiv în care am vorbit pentru Radio România Actualități despre cel mai important om politic român al secolului XX: Iuliu Maniu

Construim organizații, construim și reconstruim partide pentru a putea reconstrui țara. Dar nu suntem capabili să reabilităm casa unuia dintre cei mai mari oameni politici pe care i-a avut țara noastră. Este inacceptabil să nu facem tot ceea ce depinde de noi pentru a salva un monument istoric cu o valoare inestimabilă.

Nu mică mi-a fost mirarea când la finalul alocuțiunii mi-a fost atrasă atenția că omit să spun tot adevărul și că situația nu este atât de gravă: că de fapt Casa Memorială a primit bani anul trecut de la Ministerul Culturii, iar situația nu este atât de disperată din moment ce imobilul se află pe lista de reabilitare a Ministerului Culturii.

Recunosc, până sâmbătă am crezut că le-am auzit pe toate. Am mai auzit scuze, refuzuri, promisiuni… sâmbătă a fost pentru prima dată când am auzit un punct de vedere susținut cu argumente false.

Am spus-o la Sighet și doresc să fie clar pentru toată lumea: până la data și ora publicării acestui text, Casa Memorială Iuliu Maniu nu a primit bani de la Ministerul Culturii. Nici de la Ministerul Culturii și nici de la alte ministere. Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniul Național Sălaj a transmis în nenumărate rânduri prioritățile de restaurare ale județului. Rezultatul: județul Sălaj a primit în 2016 fix 0 RON pentru monumentele istorice. 0 RON. Zero!

Când am făcut prima donație în februarie 2015, Casa Memorială Iuliu Maniu se putea prăbuși în orice clipă. Pereții erau afectați de infiltrații, iar acoperișul era în totalitate degradat. Într-adevăr, după eforturi fantastice depuse de Preotul Cristian Borz și echipa sa de proiect, conacul a ajuns abia în luna noiembrie 2016 (!) să ocupe locul 10 în clasamentul publicat de Institutul Național al Patrimoniului (INP), însumând un punctaj de 153,4 puncte. Obiectivele evaluate de comisia Institutului Naţional al Patrimoniului au obținut valori cuprinse între 186 şi 68 de puncte.

Cele 30 de monumente istorice care apar pe lista publicată de INP sunt eligibile pentru finanțarea lucrărilor de restaurare, dacă fondurile Ministerului Culturii, alocate pentru anul 2017, vor suporta acest lucru.

Atenție: Casa Memorială ocupă în prezent locul 10 și va primi finanțare dacă fondurile alocate pentru anul 2017 vor suporta acest lucru”. Locul 10 nu reprezintă garanția unei finanțări!

Mulți uită că în ultimii 15 ani nu s-a scăpat nicio ocazie în a atrage atenţia asupra situaţiei grave în care se află Casa Memorială Iuliu Maniu:
– Clădirea este inclusă în lista de priorităţi pentru restaurare din anul 2010 până în prezent la Ministerul Culturii. În 7 ani nu s-a primit 1 RON;
– A fost inclusă în lista de priorităţi solicitată de Agenția de Dezvoltare Regională N-V pentru fonduri structurale 2014-2020;
– A fost inclusă în lista solicitată de OUB (Observatorul Urban Bucureşti) al UAR (Uniunea Arhitecţilor din România) şi apare pe site ca şi monument aflat în stare fizică foarte rea;
– S-a solicitat finanţare prin Compania Naţională de Investiţii, în cadrul Programului de intervenţii în primă urgenţă la construcţii vulnerabile şi care prezintă pericol public;
– A fost depus un proiect la Ambasada Statelor Unite – Fondul Ambasadorial pentru Conservarea Obiectivelor Culturale (AFCP) Ediția 2012;
– În 2014 s-au solicitat fonduri SEE.

Rezultatul este cunoscut: monumentul istoric suferă în tăcere și se stinge în fiecare zi.

Un număr foarte mare de oameni trăiesc cu impresia că datoria reabilitării Casei Memoriale revine Ministerului Culturii, motiv pentru care este perfect în regulă să stăm și să așteptăm ca miniștrii să rezolve toate problemele. Noi nu trebuie să facem nimic. Este problema instituțiilor, nu a noastră. Nu ne privește. Nu ne interesează.

Har Domnului, printre cei care au sesizat penibilul argumentului și nu au fost de acord cu aceast punct de vedere se numără și sute de donatori și voluntari. Mulți dintre angajații instituțiilor publice sălăjene au făcut un deosebit efort financiar pentru Casa Memorială Iuliu Maniu, răspunzând pozitiv apelului făcut de Instituția Prefectului Sălaj. Datorită implicării lor și a Preotului Cristian Borz, Casa Memorială Iuliu Maniu continuă să fie în picioare și astăzi. Rămâne de văzut pentru cât timp.

Un imobil de o asemenea valoare nu se restaurează cu promisiuni și discursuri lacrimogene.

Echipa de proiect are în continuare nevoie de susținere financiară pentru a începe lucrările la acoperiș. Având în vedere starea actuală şi vulnerabilitatea acoperişului, se impun intervenţii de primă urgenţă pentru a evita prăbuşirea acestuia.

Într-adevăr, este rușinos că un monument istoric de o asemenea valoare este lăsat în continuare la mila publicului larg. Mult mai rușinos este să privim cu seninătate cum conacul se prăbușește, așteptând minuni de la instituții și primari care nu s-au implicat niciodată în ultimii 27 de ani. Trebuie făcut tot posibilul pentru a păstra amintirea unuia dintre cei mai importanți oameni politici pe care i-a avut România.

Mulțumesc pe această cale:

  • domnului Gheorghe Șiman care a facilitat intervenția mea
  • singurului donator de la Sighet, domnului Radu Constantin Cioboată, care dintr-o pensie modestă a contribuit cu 50 RON pentru Casa Memorială Iuliu Maniu.

Conturile unde pot fi făcute donațiile

Lei: RO22 RZBR 0000 0600 0208 5400
Euro: RO18 RZBR 0000 0600 0289 9205
Dolari: RO11 RZBR 0000 0600 1092 7730
Cont PayPal: salvaticasamaniu@yahoo.com

– deschise la Raiffeisen Bank, Agenţia Şimleu-Silvaniei, jud. Sălaj – Cod SWIFT: RZBRROBU
Titularul contului: Parohia Greco-Catolică Badacin
Scopul: Donație pentru Casa Memorială Iuliu Maniu

foto: Radu Constantin Cioboată

foto: Radu Constantin Cioboată

foto: Radu Constantin Cioboată

Șimleu Silvaniei

Duminică – 5 februarie – am avut onoarea să fiu invitat de preotul Cristian Borz la Șimleu Silvaniei pentru a asista la dezvelirea și sfințirea monumentului „Iuliu Maniu – făuritor de țară“. Îi mulțumesc pe această cale pentru invitație și pentru primirea deosebit de frumoasă.

Vremea și-a arătat respectul față de cea mai importantă personalitate politică a secolului trecut, ploaia deasă care s-a cernut toată dimineața deasupra orașului oprindu-se cu fix 15 minute înaintea începerii ceremoniei în aer liber.

Nu mă așteptam ca două dintre figurile marcante ale județului să lipsească de la acest eveniment istoric: Tiberiu Marc – Președintele Consiliului Județean și Primarul comunei Pericei, Boncidai Csaba.

Dintre toate absențele, cea a domnului Boncidai Csaba m-a întristat cel mai mult – mai ales că doream să discut cu corifeul Periceiului despre toate promisiunile neonorate făcute de domnia sa în problema reabilitării Casei Memoriale Iuliu Maniu. Recunosc, ar fi fost ciudat ca domnul Boncidai să participe la dezvelirea unui monument nou, aflat într-o altă localitate, în condițiile în care Casa Memorială Iuliu Maniu, monument istoric aflat pe raza comunei Pericei, se află în paragină fiind ignorată chiar și de administrația locală.


Evenimentul a fost organizat de către Primăria oraşului Şimleu Silvaniei, Parohia Greco-Catolică Bădăcin şi Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Şimleu Silvaniei, în colaborare cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sălaj, Biblioteca Judeţeană Sălaj, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău, Centrul de Cultură şi Artă Sălaj şi postul „Radio Maria” din Oradea.

Activităţile au început cu Sfânta Liturghie şi Parastasul pentru familia Maniu, la Biserica Greco-Catolică „Sfânta Treime”. Apoi, în centrul oraşului, a fost dezvelit Monumentul celui mai important om politic al secolului XX de către sculptorul sibian Nicu Mihoc și primarul oraşului Şimleu Silvaniei, Septimiu Ţurcaş. După depunerea coroanelor de flori, la sediul Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică s-a desfăşurat un simpozion tematic sub coordonarea preotului Cristian Borz.

Alexandru Pugna, secretar de stat al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, a promis că se va ocupa împreună cu ministrul Ionuț Vulpescu pentru ca proiectul Casei Memoriale Iuliu Maniu să primească finanţare de la Minister.

Semnificația memorialului

„Statuia lui Iuliu Maniu evidențiază trăsăturile și expresivitatea pe care acesta le avea la vârsta de 45 de ani, în anul 1918. Conceptul lucrării este o poveste a personajului și a faptelor lui Iuliu Maniu. […] Toată construcția lucrării este în jurul personajului din mijloc, Iuliu Maniu, care este realizat din bronz și este așezat pe un jilț care subliniază statura lui de om de stat. Cât despre poziția mâinilor: mâna stângă strânsă înseamnă unitate, iar mâna dreaptă cu palma în jos înseamnă poziția liderului care conduce. Toată lucrarea stă pe un piedestal așezat în mijlocul unui luciu de apă care se revarsă peste conturul României Mari. Pe soleea care înconjoară conturul țării este un citat, un fragment din declarația de la 1918 a lui Iuliu Maniu. […] Pe jilțul personajului este o cergă țărănească pe care sunt motive tradiționale din Moldova, Țara Românească și Transilvania, ceea ce subliniază, pe de-o parte, faptul că la obârșie Iuliu Maniu provenea din rândul țărănimii și a evoluat până la postura de om de stat, pe de altă parte subliniază unitatea celor trei Provincii românești. Iuliu Maniu stă așezat pe un jilț din două motive: reprezentarea personajelor stând în picioare este de sorginte sovietică […] și faptul că personajul stând pe un jilț reprezintă demnitatea lui de om de stat” – sculptorul Nicu Mihoc.

foto: Paul Gabriel Pasztor

foto: Paul Gabriel Pasztor

foto: Paul Gabriel Pasztor

foto: Paul Gabriel Pasztor

foto: Ștefan Marin

foto: Ștefan Marin

foto: Paul Gabriel Pasztor

foto: Paul Gabriel Pasztor

foto: Paul Gabriel Pasztor

foto: Paul Gabriel Pasztor

Campania „Salvați Casa Memorială Iuliu Maniu”

„Salvați Casa Memorială Iuliu Maniu” este una dintre campaniile pe care le promovez și la care am contribuit în luna martie și luna decembrie. A fost demarată de preotul Cristian Borz, paroh al bisericii greco-catolice din Bădăcin și popularizată pe facebook, în presa scrisă și cea audio-vizuală.

În ultimii 15 ani nu s-a scăpat nicio ocazie în a atrage atenţia asupra situaţiei grave în care se află Casa Memorială Iuliu Maniu. Deși primarul comunei Pericei, domnul Boncidai Csaba, spune că nu este convins de eficiența alocării de fonduri, mulți dintre noi nu am putut să ne resemnăm cu ideea că vom pierde o bucată din identitatea noastră națională: sute de donatori au sărit în ajutorul echipei de proiect dar, din păcate, banii strânși nu au fost suficienți pentru a reabilita întreaga casă.

În vara anului 2016 am trimis peste 100 de scrisori administrației locale și centrale, printre destinatari aflându-se primarul comunei Pericei – domnul Boncidai Csaba, președintele Consiliului Județean – domnul Traian Marc, prefectul județului Sălaj – Marin Nițu, primul-ministru Dacian Cioloș și președinte României – Klaus Iohannis. Am purtat numeroase discuții pe această temă cu diferiți directori, deputați, senatori și miniștri. Scuza oficială: nu există bani!

Reabilitarea conacului ar permite redeschiderea muzeului “Iuliu Maniu” și a unui centru cultural destinat tinerilor. Parohia greco-catolică derulează de 10 ani proiecte culturale cu tinerii. Reabilitând Casa Memorială Iuliu Maniu, tinerii vor putea studia și înțelege evenimentele istorice, vor ști să aprecieze la adevărata valoare sacrificiile celor care au scris cu propriul sânge istoria României.

Iuliu Maniu a fost unul dintre marii oameni politici pe care România i-a avut și este datoria noastră să lăsăm moștenire urmașilor această mică bucată de istorie.

Vă mulțumesc pentru suport!

Comparație între Casa Memorială Iuliu Maniu și Casa Memorială Konrad Adenauer

Iuliu Maniu și Konrad Adenauer

România a fost binecuvântată și a avut o personalitate la fel de mare – poate chiar mai mare: Iuliu Maniu. Într-un alt articol am încercat să fac o paralelă între Casa Memorială Konrad Adenauer și Casa Memorială Iuliu Maniu. Și chiar între destinele celor doi oameni politici. Iar pentru că o imagine face cât 1.000 de cuvinte, vă las în compania unor imagini care prezintă fidel dimensiunea… represiunii. Articolul poate fi găsit AICI

Despre Iuliu Maniu pe scurt

Carte de vizită în limba franceză: Iuliu Maniu – președinte al Consiliului de Miniștri

  • n. 8 ianuarie 1873
  • era numit Sfinxul de la Bădăcin datorită moralității ireproșabile
  • greco-catolic
  • născut într-o familie numeroasă: 3 frați și 5 surori
  • provenea dintr-o familie de magistraţi, personalităţi de înaltă cultură, care şi-au legat numele de lupta pentru emanciparea naţională a românilor din Ardeal
  • studii universitare la Cluj (Facultatea de Drept – 1891-1896), Budapesta și Viena, unde a devenit doctor în drept în anul 1896
  • și-a început activitatea de avocat la Blaj
  • debutează în activitatea politică încă din vremea studenţiei, devenind membru al Partidului Naţional Român în 1891, la vârsta de 18 ani
  • a avut un rol important şi în acţiunea memorandiştilor din perioada 1892 – 1895: împreună cu Pompiliu Dan a redactat manifestul „Către poporul român din Ardeal şi Ţara Românească
  • în 1897, la vârsta de numai 24 de ani, este ales în Comitetul de conducere al PNR
  • a fost ales în 1906 deputat în Parlamentul din Budapesta
  • a refuzat să semneze declaraţia cerută de guvernul de la Budapesta prin care se solicita intrarea României în război alături de Austro-Ungaria
  • în iunie 1915 autorităţile maghiare au decis să fie încorporat în armata austro-ungară și trimis pe front
  • a participat hotărâtor la pregătirea unirii Transilvaniei cu Vechiul Regat
  • a fost trimis la Viena pentru a negocia drepturile minorității române din Transilvania, înființând la 30 octombrie 1918 la Viena, Consiliul Național al Românilor din Transilvania
  • pe 14 noiembrie 1918 a pus capăt negocierilor dintre CNR și Oszkar Jaszi, reprezentantul Budapestei, prin deciderea ruperii Transilvaniei de Austro-Ungaria, spre unire cu restul teritoriilor românești (Vechiul Regat).
  • s-a numărat printre organizatorii Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, unde s-a decis unirea Transilvaniei cu Regatul României
  • pe 2 decembrie 1918 a fost ales în funcția de președinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, funcție echivalentă cu cea de guvernator, îndeplinind totodată și funcția de ministru de interne.
  • la 9 august 1919 conferinţa Naţională a PNR l-a ales în funcţia de preşedinte al partidului pe Iuliu Maniu
  • nu a recunoscut Constituția din 1923, afirmând că ar fi nulă de drept
  • președinte al partidului Național Țărănesc (1926-1933 și 1937-1947)
  • de trei ori prim-ministru al României între 1928 și 1933
  • pe plan extern a colaborat cu lordul Rothermere, fervent susținător al revizuirii tratatului de la Trianon și a frontierelor româno-ungare
  • deşi la început, din ambiţie politică, s-a numărat printre susţinătorii principelui Carol şi a revenirii acestuia pe tron, când noul rege a manifestat tendinţe autoritare împotriva principiilor democratice, nu a ezitat să se angajeze într-o nouă luptă de opoziţie.
  • pe 25 noiembrie 1937 a fost încheiat Pactul de neagresiune electorală între Iuliu Maniu şi Corneliu Zelea Codreanu, căpitanul Mişcării Legionare, la care au aderat Gheorghe I. Brătianu şi Constantin Argetoianu.
  • s-a opus în permanență guvernării autocratice a regelui Carol al II-lea, iar în particular înființării în 15 decembrie 1938 a Frontului Renașterii Naționale, o formațiune totalitară, care dădea startul unipartidismului român
  • 15 decembrie 1938, Iuliu Maniu și alți cincizeci de membri importanți (ardeleni și bănățeni) ai Partidului Național Țărănesc, au prezentat regelui Carol al II-lea un memorandum: Patria de lux. Memorandul românilor din Transilvania (Ardeal, Banat, Crișana, Satu-Mare, Maramureș) prezentat M.S. Regelui Carol II în 15 decembrie 1938, în care este sever criticată dictatura regală și centralizarea excesivă a țării.
  • după eșecul politicii lui Carol al II-lea și pierderile teritoriale din 1940, a refuzat colaborarea cu regimurile instalate după 6 septembrie 1940
  • începând cu 1940, a fost un opozant al regimului lui Ion Antonescu
  • a fost unul dintre artizanii loviturii de stat de la 23 august 1944
  • după 23 august 1944 a luptat împotriva preluării țării de către comuniști
  • s-a opus instalării guvernului Groza la 6 martie 1945, protestând mereu împotriva încălcării democrației
  • a obținut, alături de PNȚ, o victorie zdrobitoare în alegerile din 19 noiembrie 1946, rezultate eliminate însă prin falsificarea alegerilor de comuniști.
  • în urma înscenării de la Tămădău a fost arestat la 14 iulie 1947 de autoritățile comuniste și judecat pentru „înaltă trădare” în procesul început la 29 octombrie 1947
  • prin sentința dată la 11 noiembrie 1947, era condamnat la închisoare pe viață
  • s-a stins din viață la 5 februarie 1953 la Sighet
  • cadavrul său a fost aruncat într-o groapă din Cimitirul Săracilor, de la marginea orașului Sighet.

Adaugă un comentariu

Adresa Dumneavoastră de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *