CDR și alegerile locale din 1996

Pentru a ne face o imagine cât mai clară asupra perioadei 1996-2000, voi începe cu alegerile locale (despre Guvernarea CDR puteți citi aici). Nu am găsit pe alte pagini (nici măcar pe cele revoltate pe Convenția Democratică) reprezentarea grafică a rezultatelor. Consultând graficele vom observa că FSN-ul nu a lăsat nicio secundă pârghiile puterii din mână.

În loc de introducere

Cine urmărește superficial confruntarea politică desfășurată de CDR în Parlament și în viața publică sau confruntările care au avut loc cu un an înainte de înfruntarea electorală din 1996, poate să tragă concluzia eronată că multe dintre criticile aduse de liderii Convenției, activiștii civici sau presa ce simpatiza cu CDR au ținut doar de discursul electoral, de nivelul retoricii de campanie. În realitate, de cânt Iliescu și FSN/PDSR veniseră la putere, situația României se deteriorase din mai multe puncte de vedere. După mineriada din septembrie 1991, care a dus la prăbușirea guvernului reformist Roman, dar, mai ales, după alegerile din 1992, când s-a instalat guvernul antireformist Văcăroiu, situația s-a deteriorat constant. Multe dintre statisticile legate de catastrofa economică și financiară în care se afla România vor ieși la iveală aboa după ce un prim-ministru al Convenției le va face publice.

Parțial, datele au ieșit însă la iveală chiar și înainte de alegeri. În 1996, 42% din populație trăia sub limitele de subzistență, iar nivelul de trai scăzuse după decembrie 1989 cu 35%. Explozia prețurilor și apropierea iernii erau preocupări constante ale vieții de zi cu zi. În acest timp, o nouă oligarhie financiar-industrială, dar și o numeroasă clientelă economică se îmbogățeau vizibil și ilegal, fiind în combinație cu elemente considerate mafiote, fără ca nimeni să fie arestat și judecat, ceea ce făcea ca mesajul despre adâncirea decalajelor să aibă și o mai mare forță electorală. Era un mesaj pe deplin credibil. În plus, mulți sărăciseră mai rapid decât „ritmul natural”, datorită faptului că autoritățile nu luaseră nici un fel de măsuri împotriva jocurilor de investiții piramidale, cum era cel de tip „Caritas” din Cluj, condus de Ion Stoica. Dimpotrivă, statul de drept se retrăsese din scenă, permițând multora dintre cei care ar fi trebuit să servească interesul public să lucreze împotriva acestuia, fără teama că vor fi vreodată pedepsiți. Situația păgubiților de rând, care nu au reușit să-și recupereze din pierderi nici după ani de procese, contrasta cu cea a numeroșilor oameni politici din PDSR și PUNR, șefi de poliție, armată, procuratură, oameni de afaceri, ci familiile și prietenii lor, care investiseră cu succes în asemenea jocuri, înainte ca ele să se prăbușească.

Sentimentul extinderii corupției în justiție, în guvern și administrație, în parlament, în partidul de guvernământ nu putea fi comparat decât cu opinia că aceste instituții sunt ineficiente. Erau constatări vizibile la toate sondajele de opinie cu privire la încrederea populației în instituțiile politice ale democrației.

Vladimir Tismăneanu a descris pe viu, chiar în 1996, sistemul politic din perioada decembrie 1989 – noiembrie 1996, caracterizându-l sintetic drept unul semiautoritar sau cu accente autoritare, un sistem în care modul de funcționare al puterii politice era „foarte aproape de un regim populist, corporatist, de tip semifascist„. Era vorba de un prezidențialism cu propensiuni etnocentrice și dictatoriale, cu un puternic sprijin în armată și serviciile secrete (fosta Securitate), „un complex militaro-polițienesc”, în care „posesorii adevăratei puteri politice din România sînt în continuare legați de instituțiile de culegere de informații și utilizarea ei în scopuri manipulative”, care patrona corupția pe scară generalizată și avea cu Occidentul o relație profund ambiguă, dacă nu chiar dubioasă. Baza politică și socială a sistemului postcomunist iliescian o reprezentau „toți aceia care detestau ceaușismul, fără a dori o schimbare radicală de regim, adică o Românie neocomunistă„.

Conform explicației politologului american, „direcția în care se mișcă România, mai cu seamă după 1990, este una apropiată de autoritarismul bazat pe mobilizare în masă, ca în Mexic, unde corupția este principala formă de perpetuare a elitelor. Cine participă la corupție, participă la putere. Cine participă la putere, participă la corupție. Este un cerc vicios”. În cadrul sistemului politic patronat de Iliescu, diferitele „asociații civice”, partide politice sau fracțiuni pedeseriste nu erau altceva decât fostele grupuri nomenclaturist-securiste, pe care Ceaușescu le „omogenizase sau le redusese la tăcere”, în ciuda intereselor diferite lor, dar care acum beneficiau de spațiul generos al pluralismului democratic.

Impresia dominată era că spațiul politic fusese redistribuit între foștii nomenclaturiști, iar foștii ofițeri de Securitate se infiltraseră în toate partidele și mișcările civice.

Dan Pavel, Iulia Huiu – „Nu putem reuși decât împreună” – O istorie analitică a Convenției Democratice 1989-2000 – Ed. Polirom, 2003

Alegerile locale din 1996

Potrivit noii legi a alegerilor locale, primarii, consilierii locali, județeni și Consiliul general al municipiului București erau aleși prin vot direct. Spre deosebire de alegerile din 1992, alegătorii urmau să primească trei buletine de vot: pentru primari, pentru consilieri locali și pentru consilieri județeni. Merită menționat faptul că în anii precedenți, consilierii județeni erau aleși de către primarii și consilierii locali.

Alegerile locale au avut loc  în zilele de 2 (primul tur) și 16 iunie (cel de-al doilea tur de scrutin).

Cele peste 100 de formațiuni politice existente au început pe 19 aprilie 1996 campania electorală. Aceasta a durat 45 de zile conform Art. 7 din Legea alegerilor locale.

În perioada 22-26 aprilie, cele 88 de partide și uniuni ce grupau diferite formațiuni politice au depus la sediul Biroului Electoral Central însemnele electorale cu care urmau să participe la alegerile locale.

Printre partidele existente, la acea vreme în România amintim:

  • Partidul Democrației Sociale din România (PDSR)
  • Convenția Democratică din România (CDR)
  • Uniunea Social Democrată PD (FSN)-PSDR
  • Partidul Socialist al Muncii (PSM)
  • Democrată Maghiară din România (UDMR)
  • Partidul Unității Naționale Române (PUNR)
  • Partidul Democrat Agrar din România (PDAR)
  • Partidul Alianței Civice (PAC)
  • Partidul Liberal — 1993 (PL’93)
  • Partidul România Mare (PRM)
  • Partidul Socialist (PS)
  • Mișcarea Ecologistă din România (MER)
  • Partidul Național Liberal—Câmpeanu (PNL-C)
  • Partidul Umanist din România (PUR)
  • Partidul Pensionarilor din România (PPR)
  • Partidul Național Țărănesc (PNȚ)
  • Partidul ‘Noua Românie’
  • Partidul Național al Automobiliștilor (PNA)
  • Partidul Republican (PR)
  • Partida Romilor
  • Partidul Socialist Muncitoresc Român (PSMR)
  • Alternativa României (AR)
  • Partidul Național Democrat Creștin
  • Partidul Renașterii Județelor Abuziv Desființate
  • Partidul Conservator (PC)
  • Partidul Român pentru Noua Societate
  • Partidul Liberal Monarhist din România
  • Partidul Național al Producătorilor Liberi
  • Partidul Social Democrat ‘Titel Petrescu’
  • Partidul Național Liberal (PNL)
  • Partidul Social Democrat Independent (PSDI)
  • Partidul Alianței Sociale (al Chiriașilor)
  • Partidul Socialist Român (PSR)
  • Partidul Renașterii României ‘Ion Mihalache’
  • Partidul Democrat Constituțional din România
  • Partidul Uniunea Liberala ‘Brătianu’
  • Partidul Foștilor Necomuniști și Deținuți Politici
  • Partidul Liberal Creștin etc.
În noiembrie 1995 CDR și-a lansat platforma politică pe baza căreia urma să acționeze în alegerile locale și generale din 1996: Contractul cu România

Acoperirea circumscripțiilor electorale

Formațiunea politică care a acoperit cele mai multe circumscripții electorale a fost PDSR – a depus liste de candidați pentru 95,3% din totalul posturilor de primari și consilieri.

  • PDSR — 95,3%
  • CDR — 87,6%
  • USD — 80,7%
  • PSM — 61,6%
  • PDAR — 59,4%
  • PUNR — 46,7%
  • PL’93 — 37,6%
  • PRM — 34%
  • PS — 21,1%
  • PAC — 23,4%
  • PNL Câmpeanu — 16,9%
  • UDMR — 15,6%
  • Partida Romilor — 12%
  • PDSR - 95.3%
  • CDR - 87.6%
  • USD - 80.7%
  • PSM - 61.6%
  • PDAR - 59.4%
  • PUNR - 46.7%
  • PNL'93 - 37.6%

La nivel național au fost stabilite 2.954 de circumscripții electorale:

  • 2.686 comunale;
  • 188 orășenești (182 de orașe și 6 sectoare ale municipiului București);
  • 80 municipale;
  • 14.933 de secții de votare (dintre care 1.111 au fost amenajate pe teritoriul municipiului București).
Candidații la primărie

Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, pentru cele 2.954 de fotolii de primari și-au depus candidatura, la nivelul național 18.415 persoane:

  • 12.092 reprezentau partidele politice;
  • 3.848 reprezentau alianțele politice;
  • 718 reprezentau alianțele electorale;
  • 1.757 erau independenți.
Candidații la consiliul local

Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, pentru cele 39.857 de fotolii de consilieri locali și-au depus candidatura, la nivelul național 244.648 persoane:

  • 175.253 reprezentau partidele politice;
  • 55.376 reprezentau alianțele politice;
  • 10.385 reprezentau alianțele electorale;
  • 3.634 erau independenți.
Candidații la consiliul județean

Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, pentru cele 1.718 de fotolii de consilieri județeni și-au depus candidatura, la nivelul național, 23.988 persoane:

  • 19.662 reprezentau partidele politice;
  • 3.166 reprezentau alianțele politice;
  • 1.021 reprezentau alianțele electorale;
  • 139 erau independenți.

La alegerile din iunie 1996 au avut drept de vot 17.737.425 alegători.

București
Candidații la primăriile mun. București

Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, pentru cele 7 de fotolii de primari și-au depus candidatura 319 persoane:

  • 283 reprezentau partidele politice;
  • 13 reprezentau alianțele politice;
  • 12 reprezentau alianțele electorale;
  • 11 erau independenți.
Candidații la consiliul mun. București

Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, pentru cele 190 fotolii de consilieri și-au depus candidatura 5.381 persoane:

  • 4.712 reprezentau partidele politice;
  • 448 reprezentau alianțele politice;
  • 213 reprezentau alianțele electorale;
  • 8 erau independenți.

La alegerile din iunie 1996, în București au avut drept de vot 1.715.626 alegători.

Primul tur de scrutin

Primul tur al alegerilor locale din 1996 s-a desfășurat în ziua de 2 iunie, în intervalul orar 6:00 – 21:00. Potrivit statisticilor BEC, la scrutin au participat 56,47% dintre cele 17.7 milioane de alegători.

Primari
  • PDSR - 368
  • UDMR - 121
  • USD - 118
  • CDR - 63
  • PUNR - 41
  • PDAR - 37
  • Indep. - 62
  • Alții - 83

Din 893 de mandate atribuite:

  • PDSR — 368 mandate de primar (câștigate predominant în comune și localități mici);
  • Uniunea Democrată Maghiară din România — 121;
  • Uniunea Social Democrată PD (FSN)-PSDR — 118;
  • Convenției Democratice — 63;
  • Partidului Unității Naționale Române — 41;
  • Partidului Democrat Agrar din România — 37;
  • Candidați independenți — 62;
  • 83 de mantate au fost atribuite altor 14 partide, formațiuni și alianțe politice.

Au fost aleși 14 primari la nivel de municipii, 44 de primari la nivel de orașe și 835 de primari la nivel de comună.

Consilieri locali

Din cele 39.857 de mandate de consilieri locali au fost ocupate 34.975:

  • PDSR — 8.307;
  • CDR — 5.562;
  • USD — 5.222;
  • UDMR — 2.409.
  • PDSR - 8.307
  • CDR - 5.562
  • USD - 5.222
  • UDMR - 2.409
Consilieri județeni

Din cele 1.718 mandate de consilieri județeni au fost ocupate 1.577:

  • CDR— 293;
  • PDSR — 278;
  • USD — 188
  • UDMR — 133
  • CDR - 293
  • PDSR - 278
  • USD - 188
  • UDMR - 133
București

După primul tur de scrutin, din cei 47 de candidați, în competiția pentru fotoliul de primar general au rămas Victor Ciorbea (CDR) cu 39,61% și Ilie Năstase (PDSR) cu 30,38%.

În cadrul alegerilor pentru primarii sectoarelor:

  • CDR a obținut 36,30%;
  • PDSR a obținut 16,30%;
  • USD a obținut 8,46%;
  • Candidații independenți au obținut 5,32%;
  • PRM a obținut 3,86%;
  • PSM a obținut 3,45%.
Consiliul General al Municipiului București

La Consiliul General al Municipiului București au fost atribuite toate cele 75 de mandate. Majoritatea mandatelor au fost adjudecate de Convenția Democratică din România și de Partidul Democrației Sociale din România.

  • CDR — 27 mandate
  • PDSR — 12 mandate;
  • USD — 7 mandate;
  • PRM — 3 mandate;
  • Partidul Liberal ’93 — 2 mandate;
  • Partidul Socialist al Muncii — 2 mandate;
  • Partidul Național Democrat Creștin, Partida Romilor, Ecologiștii, Partidul Socialist, Partidul Național al Automobiliștilor, Partidul Socialist Muncitoresc Român, Partidul Pensionarilor, Mișcarea Ecologistă, Partidul Democrat Agrar, Partidul Alianței Civice, Partidul Unității Naționale Române și Partidul Național Țărănesc — fiecare un mandat.
  • CDR - 27
  • PDSR - 12
  • USD - 7
  • PRM - 3
  • PL93 - 2
  • PSM - 2

În primul tur de scrutin al alegerilor locale, la nivel național, au fost aleși 30,32% din totalul primarilor, 87,79% din totalul consilierilor locali și 95,58% din totalul consilierilor județeni.

Al doilea tur de scrutin

În circumscripțiile în care nu a existat un câștigător detașat, pe 16 iunie 1996 a fost organizat un al doilea tur de scrutin pentru ocuparea funcțiilor de primari și consilieri.

În cel de-al doilea tur de scrutin urmau să fie deciși ocupanții celor 1.729 de mandate de primar:

  • 55 de primari la nivel de municipii (inclusiv primarul Capitalei + primarii tuturor sectoarelor)
  • 118 primari la nivel de orașe
  • 1.556 de primari la nivel de comune

De asemenea urmau să fie ocupate cele 4.866 de locuri de consilieri locali.

Din cauza neîndeplinirii pragului de prezență la vot (50%+1 din numărul total al cetățenilor cu drept de vot), alegerile au fost repetate în 332 de localități (295 de comune, 20 de orașe, 17 municipii) din 38 de județe, atât pentru mandatele de primar, cât și pentru cele de consilier.

În două județe din țară (Gorj și Mehedinți) au fost organizate alegeri noi pentru consiliile județene.

Primari

Din cele 1.729 de mandate de primari disputate, au fost atribuite 1.726:

  • PDSR — 868 (31,7%);
  • USD — 447 (16,3%);
  • CDR — 320 (11,7%);
  • PDAR — 178 (6,8%);
  • UDMR — 139 (5,1%);
  • PUNR — 141 (5,1%);
  • PSM — 104 (3,8%);
  • Independenți — 251 (9,2%).
  • PDSR - 868
  • USD - 447
  • CDR - 320
  • PDAR - 178
  • UDMR - 139
  • PUNR - 141
  • PSM - 104
  • Indep. - 251
Consilieri locali

Din cele 39.857 de mandate de consilieri locali disputate, au fost atribuite 39.831:

  • PDSR — 9.480 (23,8%);
  • CDR — 6.530 (16,4%);
  • USD — 5.952 (14,9%);
  • PSM — 2.525 (6,3%);
  • UDMR — 2.445 (6,1%);
  • PDAR — 2.352 (5,9%);
  • PUNR — 2.045 (5,1%);
  • Independenți — 1.727 (4,3%).
  • PDSR - 9480
  • CDR - 6530
  • USD - 5952
  • PSM - 2525
  • UDMR - 2445
  • PDAR - 2352
  • PUNR - 2045
  • Indep. - 1727
Consiliul județean

Pentru această funcție au fost ocupate 1.653 de mandate:

  • CDR — 280 (16,9%);
  • PDSR — 278 (16,8%);
  • USD — 192 (11,6%);
  • UDMR — 133 (8%);
  • PSM — 96 (5,8%);
  • PUNR — 89 (5,4%);
  • PRM — 68 (4,1%);
  • PDAR — 62 (3,8%);
  • Independenți — 61 (3,6%).
  • CDR - 280
  • PDSR - 278
  • USD - 192
  • UDMR - 133
  • PSM - 96
  • PUNR - 89
  • PRM - 68
  • PDAR - 62
  • Indep. - 61
București
Primăriile de sector
  • Primăria sectorului 1: George Pădure – independent (55,77%) l-a devansat pe Adrian Oghină – CDR (44,23%);
  • Primăria sectorului2: Vladimir Popescu – CDR (62,13%) l-a devansat pe Gheorghe Stancu – PDSR (37,87%);
  • Primăria sectorului 3: Sorin Paliga – CDR (57,05%) l-a devansat pe Ovidiu Mușetescu – PDSR (42,95%);
  • Primăria sectorului 4: Marin Luțu – CDR (57,57%) l-a devansat pe Aurelian Vulturu – PDSR (42,43%);
  • Primăria sectorului 5: Călin Cătălin Chiriță – CDR (56,34%) l-a devansat pe Dan Vuerich – PDSR (43,65%);
  • Primăria sectorului 6: Ion Dinuță – CDR (60,03%) l-a devansat pe Dan Claudiu Darabonț – PDSR (39,96%).
  • Independent
  • CDR
  • PDSR
Primăria generală

Victor Ciorbea (CDR) a câștigat fotoliul de primar al Capitalei cu 56,74% din voturile valabil exprimate, învingându-l pe contracandidatul său, Ilie Năstase (PDSR), care a obținut 43,26%.

  • V. Ciorbea (CDR) - 56,74%
  • I. Năstase (PDSR) - 43,26%

După două tururi de scrutin, candidații CDR-ului au câștigat mandatele de primar în 24 de municipii. PDSR în 12, USD în 8, iar independenții în 6.

După al doilea tur de scrutin au rămas vacante 212 mandate de primari în 10 municipii, 16 orașe și 186 de comune.

Al treilea tur de scrutin

Pentru ocuparea locurilor vacante s-a organizat un nou tur de scrutin. În 17 județe acesta a avut loc în data de 23 iunie, iar în restul de 17, la data de 30 iunie.

Alegerile din 23 iunie

Au fost aleși încă 63 de primari (în 3 municipii, 5 orașe și 55 de comune):

  • PDSR — 17 mandate de primar;
  • CDR — 10 mandate;
  • USD — 10 mandate;
  • PDAR — 8 mandate;
  • PUNR — 4 mandate;
  • PAC — 3 mandate;
  • PRM — 2 mandate;
  • PSM — 1 mandat;
  • Partidul Particularilor și Ecologiștii — 1 mandat;
  • Independenți — 6 mandate.
  • PDSR - 17
  • CDR - 10
  • USD - 10
  • PDAR - 8
  • PUNR - 4
  • PAC - 3
  • PRM - 2
  • PSM - 1
  • Indep. - 6
Alegerile din 30 iunie

Au fost aleși încă 150 de primari (în 7 municipii, 12 orașe și 131 de comune):

  • PDSR — 43 mandate de primar;
  • CDR — 26 mandate;
  • USD — 18 mandate;
  • PSM — 15 mandate;
  • PDAR — 13 mandate;
  • PAC — 5 mandate;
  • PS — 4 mandate;
  • PUNR — 2 mandate;
  • PL’93 — 2 mandate;
  • PRM, Partidul Popular, Partidul Pensionarilor, PNL Câmpeanu, PL Monarhist și MER – câte 1 mandat;
  • Independenți — 16.
  • PDSR - 43
  • CDR - 26
  • USD - 18
  • PSM - 15
  • PDAR - 13
  • PAC - 5
  • PS - 4
  • Indep. - 16
  • Alții - 10

Rezultate finale

Primari

Potrivit datelor furnizate de BEC și publicate în Monitorul Oficial nr. 168 bis din 29 iulie 1996, în urma centralizării la nivel național a voturilor, pentru alegerea celor 2.954 de primari, au fost înregistrate 10.324.982 de voturi valabil exprimate:

  • PDSR — 2.713.095 (26,28%);
  • CDR — 2.712.852 (26,27%);
  • USD — 1.353.406 (13,11%);
  • Independenți — 784.288 (7,60%);
  • PSM — 477.891 (4,63%);
  • UDMR — 431.372 (4,18%);
  • PUNR — 412.508 (4%);
  • PDAR — 353.015 (3,42%);
  • PAC — 276.530 (2,68%);
  • PL’93 — 273.493 (2,65%);
  • PRM — 148.750 (1,44%);
  • PS — 106.728 (1,03%);
  • MER — 65.269 (0,63%);
  • PNL (Câmpeanu) — 35.938 (0,35%);
  • PUR — 29.506 (0,29%).

În urma voturilor dobândite:

  • PDSR a câștigat 928 mandate de primar (35,77% din totalul mandatelor);
  • USD a câștigat 475 mandate de primar (18.31% din totalul mandatelor);
  • CDR a câștigat 355 mandate de primar (13.68%din totalul mandatelor);
  • Independenții au câștigat 273 mandate de primar;
  • PDAR a câștigat 199 mandate de primar;
  • PUNR a câștigat 147 mandate de primar;
  • UDMR a câștigat 139 mandate de primar;
  • PSM a câștigat 120 mandate de primar;
  • PL’93 a câștigat 61 mandate de primar;
  • PRM a câștigat 57 mandate de primar;
  • PAC a câștigat 44 mandate de primar;
  • PS a câștigat 43 mandate de primar;
  • MER a câștigat 37 mandate de primar;
  • PNL (Câmpeanu) a câștigat 15 mandate de primar;
  • PUR a câștigat 7 mandate de primar.
  • PDSR - 928
  • USD - 475
  • CDR - 355
  • Indep. - 273
  • PDAR - 199
  • PUNR - 147
  • UDMR - 139
  • PSM - 120
Conslileri locali
  • CDR — 1.786.077 (19,58%) voturi;
  • PDSR — 1.716.899 (18,82%) voturi;
  • USD — 1.120.235 (12,28%) voturi;
  • UDMR — 588.848 (6,45%) voturi;
  • Independenți — 566.595 (6,21%) voturi;
  • PSM — 543.852 (5,96%) voturi;
  • PUNR — 470.387 (5,16%) voturi;
  • PRM — 316.806 (3,47%) voturi;
  • PS — 162.138 (1,78%) voturi;
  • PNL (Câmpeanu) — 83.925 (0,92%) voturi;
  • Partidul Pensionarilor — 65.255 (0,72%) voturi;
  • PUR — 48.966 (0,54%) voturi.

Pentru alegerea consiliilor locale, CDR a strâns în plus față de PDSR 79.178 de voturi dar a obținut 2958 de mandate mai puțin.

  • PDSR a obținut 9.483 de mandate;
  • CDR a obținut 6.525 de mandate;
  • USD a obținut 5.957 de mandate;
  • PSM a obținut 2.526 de mandate;
  • UDMR a obținut  2.445 de mandate;
  • PUNR a obținut  2.044 de mandate;
  • Independenții au obținut  1.727 de mandate;
  • PRM a obținut 1.246 de mandate;
  • PS a obținut 830 de mandate;
  • PNL (Câmpeanu) a obținut 353 de mandate;
  • PUR a obținut 156 de mandate;
  • Partidul Pensionarilor a obținut 137 de mandate.
  • PDSR - 9.483
  • CDR - 6.525
  • USD - 5.957
  • PSM - 2.526
  • UDMR - 2.445
  • PUNR - 2.044
  • Indep. - 1.727
  • PRM - 1.246
Conslileri județeni

În cursa pentru cele 1.718 de mandate de consilieri județeni, au fost valabil exprimate 8.538.624 de voturi, cele mai multe voturi fiind obținute de CDR.

  • CDR — 1.667.417 (19,53%);
  • PDSR — 1.390.225 (16,28%);
  • USD — 962.719 (11,27);
  • UDMR — 602.561 (7,06%);
  • PUNR — 461.447 (5,40%);
  • PSM — 439.392 (5,15%);
  • PRM — 344.056 (4,03%);
  • Independenți — 303.469 (3,55%);
  • PDAR — 273.290 (3,20%);
  • PAC — 270.209 (3,16%);
  • PL’93 — 239.751 (2,81%);
  • PS — 191.195 (2,24%);
  • MER — 178.923 (2,10%);
  • PNL (Câmpeanu) — 105.646 (1,24%);
  • PNA — 103.997 (1,22%);
  • Ecologiști — 99.495 (1,17%);
  • Partidul Pensionarilor — 98.913 (1,16%);
  • Partida Romilor — 85.705 (1%);
  • PNȚ — 69.432 (0,81%);
  • PUR — 60.629 (0,71%).

Pentru alegerea consilierilor județeni, la nivel național, CDR a obținut cu 277.192 de voturi mai mult decât PDSR..

  • CDR a obținut 307 de mandate;
  • PDSR a obținut 290 de mandate;
  • USD a obținut 200 de mandate;
  • PSM a obținut 98 de mandate;
  • PUNR a obținut 9de mandate;
  • PRM a obținut 71 de mandate;
  • PDAR a obținut 63 de mandate;
  • Independenții au obținut 60 de mandate;
  • PAC a obținut 56 de mandate;
  • PL’93 a obținut 53 de mandate;
  • PS a obținut 44 de mandate;
  • MER a obținut 38 de mandate;
  • PNL Câmpeanu a obținut 23 de mandate;
  • Partidul Pensionarilor a obținut 22 de mandate;
  • Partida Romilor a obținut 22 de mandate;
  • PNA a obținut 19 de mandate;
  • Ecologiști au obținut 18 de mandate;
  • PNȚ a obținut 17 de mandate;
  • PUR a obținut 13 de mandate;
  • CDR - 307
  • PDSR - 290
  • USD - 200
  • PSM - 98
  • PUNR - 90
  • PRM - 71
  • PDAR - 63
  • Indep. - 60

CDR a obținut voturi în marile orașe, iar PDSR în special în mediul rural. USD a fost formațiunea politică care s-a situat pe locul trei.

CDR, PDSR și USD

Primari
  • PDSR - 928
  • USD - 475
  • CDR - 355
Consilieri locali
  • PDSR - 9.483
  • CDR - 6.525
  • USD - 5.957
Consilieri județeni
  • CDR - 307
  • PDSR - 290
  • USD - 200
Voturile CDR – Primărie

Sursa: AEP

Voturile PDSR – Primărie

Sursa: AEP

Voturile CDR – Consiliul local

Sursa: AEP

Voturile PDSR – Consiliul local

Sursa: AEP

Voturile CDR – Consiliul  județean

Sursa: AEP

Voturile PDSR – Consiliul  județean

Sursa: AEP

În această pagină sunt prezentate realizările guvernării CDR și punctele de vedere ale miniştrilor, secretarilor de stat, parlamentarilor şi diplomaţilor reprezentativi pentru actul guvernării din perioada 1996-2000.