Adevărul istoric despre PNȚCD pe care PNL l-ar vrea șters din manualele de istorie

Citeam astăzi o postare veche de câteva zile a lui Ludovic Orban în care amintea că la 6 ianuarie 1990 Partidul Naţional Liberal și-a reluat oficial activitatea, lăudându-se totodată că PNL se află încă din 1875 în slujba românilor.

Se pare că la PNL data reluării activității se schimbă odată cu președintele, doamna Gorghiu afirmând în timpul mandatului ei că partidul pe care îl prezida și-a reluat activitatea pe… 7 ianuarie 1990. E drept, ținerea de minte e foarte scurtă în politică.

Pentru că astăzi se împlinesc 29 de ani de la înregistrarea la Tribunalul Municipiului Bucureşti a primei cereri de înscriere a unui partid, aceea a Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – noua titulatură a PNŢ, pusă în acord cu apartenenţa la Internaţionala Creştin Democrată, mă simt obligat să fac următoarele precizări:

  1. În conversațiile cu Doina Alexandru, Seniorul Coposu menționa că „Partidul National Român s-a născut pe Câmpia Libertății de la Blaj, la 16 mai 1848, cu un program concret de acțiune, format din 16 puncte stabilite de Simion Bărnuțiu, program ce a stat la baza acțiunii politice a intelectualității romanești din Transilvania. Partidul National s-a constituit oficial in 1867 la Miercurea Sibiului, primul președinte fiind Ilie Măcelaru”. Așadar, PNR s-a constituit oficial cu 8 ani înaintea PNL.
  2. La 10 octombrie 1926, s-au ţinut în Bucureşti congresul Partidului Naţional Român (în sala „Transilvania”) și a Partidului Ţărănesc (în sala „Amiciţia”). Ambele congrese au ratificat în unanimitate FUZIUNEA, ceea ce a constituit actul de naştere al noului partid: Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ).
  3. Vorbind la „Arenele Romane” pe 31 mai 1936 în faţa a 150.000 de cămăşi albe, Ion Mihalache sublinia că „Partidul Țărănesc din Vechiul Regat a luat naştere în pântecele transeelor războiului de întregire. Primele sale începuturi – societăţi de demobilizaţi întorşi la vatră cu conştiinţa forţei şi rostului lor în noua ţară – dibuiau numai forme de viaţă politică. Partidul ţărănesc din Basarabia şi Bucovina se născuse în timpul revoluţiilor care declaraseră unirea cu Patria Mumă”.
  4. PNȚ a continuat să funcționeze și în ilegalitate, iar la 2 februarie 1987 Seniorul Corneliu Coposu a reuşit să se întâlnească la Bucureşti cu Jean Marie Daillet, vicepreşedintele Internaţionalei Creştin Democrate, solicitând înscrierea PNŢ în rândurile marii familii creştin democrate.
  5. Tot în conversațiile cu Doina Alexandru, Seniorul povestea cum a relegalizat partidul în noaptea de 21-22 decembrie 1989 (cu 15 zile înainte ca PNL-ul să-și reia activitatea), prin lansarea unui apel semnat de 10 persoane, printre semnatari aflându-se și Ion Diaconescu. Apelul și primele două pagini ale listei semnatarilor pot fi găsite mai jos, în premieră absolută în mediul online, mulțumită domnului Costin Borc – membru al Fundației Corneliu Coposu. În cele două pagini se regăsesc doar o parte din cei 251 de fondatori.
  6. La 8 ianuarie 1990, la fix 117 ani de la nașterea lui Iuliu Maniu, Tribunalul Municipiului Bucureşti a înregistrat prima cerere de înscriere a unui partid, aceea a Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – noua titulatură a PNŢ, pusă în acord cu apartenenţa la Internaţionala Creştin Democrată.

Pe scurt: PNȚCD se află oficial încă din 1867 în slujba românilor. Un adevăr pe care liberalii trebuie să-l privească în față.

1 Comentariu

  • Cherari Danut Posted 8 ianuarie 2019 21:42

    Ma bucur ca sunt si persoane care scot la lumina adevarul istoric al PNT CD
    (m-am inscris in partid la 26 DEC 1989)
    Am avut onoarea sa-i cunosc personal multi din greii partidului.

Adaugă un comentariu

Adresa Dumneavoastră de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *